Cum a ajuns presa ca Madonna și clickul – rege, cum arată o ninsoare bine documentată, cât durează și cât costă o investigație brici, cine poate fi jurnalist azi și de ce noua presă nu e presă până nu-și pune erate.

  1. Marina Shifrin, o jurnalistă americană de origine rusă transformată în umoristă, crede, pe blogul ei de pe wordpress, preluat de Huffington Post, că jurnalismul e ca Madonna: își va face atâtea operații estetice de schimbare la față până ne va îngropa pe toți. În articolul de despărțire de jurnalismul tradițional, Marina deplânge subiectele care au transformat orice click în rege, de la deraierea lui Miley Cyrus la mustața lui Justin Bieber.
  2. 17.000 de de cuvinte, 12 oameni detașați pentru acest proiect, șase luni la dispoziție, plus video, audio, grafică generată de computer. Așa arată un proiect de presă bine făcut, tot dat de exemplu după ce a apărut sub egida „New York Times“ și a luat nenumărate premii. În „Snow Fall“ ninge abundent și e tot atâta muncă.
  3. Un excelent serial de investigații, făcut de platforma ProPublica, e elogiat de The Atlantic. Subiectul cercetării impecabile e paracetamolul, principalul ingredient activ din medicamentul Tylenol. Jurnaliștii s-au documentat doi ani și au cheltuit 750.000 de dolari pentru a face lumină în acest caz.
  4. În SUA, dezbaterea privind statutul jurnalistului e în toi. Thomas Kent de la Associated Press găsește că definiția discutată în Comisia Juridică a Senatului american include pe toată lumea, de la un reporter tradițional la Edward Snowden și până la adolescentul care scrie pe Twitter la un concert rock. Dar, susține jurnalistul, orice producție, pentru a fi gazetărească, ar trebui să îndeplinească criterii clare: servește interesul public și e destinat acestuia? E o creație/analiză sau o simplă enumerare? Acoperă mai multe puncte de vedere? Există vreun conflict de interese? Oferă autorul identitatea sa reală și date de contact? Își corectează greșelile (vezi următorul punct)? La aceste întrebări, autorul blogului de față, de dragul retoricii, adaugă una: în calitate de jurnalist nonprofit de la cel mai bun blog al platformei horiaghibutiu.ro, mă pot acredita la meciurile Stelei, la conferințele de presă de la Președinție, la concertul Pink Martini și pot participa la dezbateri TV (îngrijit îmbrăcat, vezi foto jos) despre Festivalul Național de Teatru? Iar dacă nu, de ce nu, dacă da, de unde știți că mă pricep?!
  5. Un studiu Mediabugs demonstrează că, în SUA, din 35 de publicații majore examinate, 25 nu dau niciun link la vreo pagină de erate. În cel mai bun caz, site-urile au așa ceva, dar nu sunt nici proeminente, nici ușor de găsit. Excepția majoră e Fox News, un canal care nu face niciodată greșeli, întrucât pe site-ul aferent nu se face nicio corectură! La noi, personal, cunosc un singur om desemnat să fie „avocatul cititorilor“ și să se îngrijească de erate. Pesemne presa noastră e ca Fox. Nicio greșeală!

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

two × four =