În materie de știință, sunt praf. Dar tocmai pentru că sunt pe dinafară, îmi doresc să aflu cât mai multe lucruri, niciodată nu e prea târziu când vine vorba despre cunoaștere. Iar astronomul Adrian Șonka de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti are un răspuns pertinent chiar și în cazul curiozităților unui diletant. Îi mulțumesc pentru că s-a prins în jocul întrebărilor naive și a lămurit o sumedenie de lucruri interesante pentru cititori. Iar pe mine, m-a convins că e musai să-i urmăresc cursurile!

Când ai știut că asta vrei să faci toată viața – să te uiți la stele?

Nu am avut niciodată acest fior și nici nu îl am. Astronomia a fost pentru  mine o pasiune care se potrivea cu firea mea. Din fericire încă este și încă se potrivește, iar datorită unor oameni și a activității mele a devenit o meserie. Domeniul este atât de vast încât nici nu mă uit la stele, ci la asteroizi. Nu am un mit personal al creației și nici o poveste spectaculoasă, îmi pare rău. Pur și simplu în liceu citeam cărți SF în care se menționau nume de stele, iar eu am fost îndeajuns de curios pentru a vedea dacă sunt reale. Așa am ajuns să citesc un manual de astronomie care mi-a deschis interesul pentru mai mult.

Pentru că ești lector la Fundația Calea Victoriei și vei ține o „Şcoală de vară de Astronomie: Constelaţii, nebuloase, galaxii”, îngăduie-mi să fur startul și să te întreb despre Big Bang: de la ce ne-am luat?

La Fundație vorbesc despre învățarea cerului, despre familiarizarea cu aspectul Universului și despre locul nostru în acest imens laborator astrofizic. Nu discut despre Big Bang pentru că ia prea mult timp, dar aici o să spun câteva lucruri. Big Bang-ul nu este apariția Universului, ci transformarea lui dintr-o stare în alta, cea de pe urmă fiind potrivită formării stelelor și a materiei din care facem noi parte.

Starea din care a pornit lumea cosmică așa cum o știm este încă un mister pentru că nu putem folosi legile fizicii actuale pentru a o descrie. Era ceva care pentru noi cei de acum este foarte fierbinte, dens și mic. Total neprimitor. Practic, se poate forma materie din energia spumei cuantice pe care o găsim la nivel microscopic.

Pentru mai multe informații i-aș îndrepta pe cititori la un articol mai lung din „Dilema Veche”: https://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/magie-curata-expansiunea-universului

Hai să comentăm citate: faimosul astronom Carl Sagan spunea că trăim într-o societate dependentă de știință și tehnologie, în care aproape nimeni nu știe nimic despre știință și tehnologie. Ce te-a atras spre știință și tehnologie?

Nu sunt pasionat de tehnologie pentru că o văd ca pe un simplu mijloc. Toate aparatele pe care le folosim au utilitatea lor, iar pentru astronomi nu sunt un scop în sine. Inginerii sunt adevărații pasionați de tehnologie pentru că ei o creează. După ce am spus cele de mai sus, întrebarea a devenit foarte asemănătoare cu prima, așa că îi rog pe cititori revină la ea. Știința are avantajul de fi o simplă descriere a lumii, de a nu fi inventată de oameni (pentru că legile fundamentale ale fizicii sunt o proprietate a Universului), deci are cele mai mari șanse să nu te dezamăgească prin minciună și prefăcătorie. Mie asta mi se pare frumos: de a studia ceva fundamental, care există independent de oameni.

Stephen Hawking susținea că are un scop simplu: să înțeleagă Universul, de ce e cum e și de ce există. Adrian, ce ai înțeles despre tine de când studiezi Universul?

Nu știu dacă ai vreo idee despre cum funcționează știința. Cea mai mare greșeală este să ții cont de tine atunci când studiezi ceva. Orice gând sau idee preconcepută te poate duce la un raționament greșit, așa că eu scot omul din ecuație când analizez datele obținute. Pot să spun că nu am aflat nimic despre mine când studiez asteroizii (pentru că nu studiez tot Universul). Dacă m-ai fi întrebat ce am aflat despre mine de când țin prezentări și de când popularizez astronomia, ți-as fi spus că am aflat că pot fi răbdător, atent la nevoile participanților, politicos, punctual, teatral, amuzant dar serios în același timp, un model pentru alții (fără să îmi doresc acest lucru). Dar nu m-ai întrebat.

În „Despre cometă” de I.L. Caragiale, „eminintele pedagog d. Mariu Chicoș Rostogan” definește astfel cometa: „Numele comeată iaște ghe jănul femenin: o comeată, două comeake, și gherivă ghe la coma, coamă, capelură, pleate lunji, reșpective: comată, comeată, astru pletos, vulgo stea cu coadă”. Care e „steaua cu coadă” cea mai apropiată pe care ai observat-o?

Nu. În cazul cometelor nu gândim așa. Nu contează neapărat apropierea de Pământ, ci prospețimea cometei și depărtarea cometei de Soare. Avem comete care se apropie de Pământ dar, pentru că au trecut de multe ori la Soare și s-au consumat, nu prea se văd. Pentru ca o cometă să se vadă bine ar trebui să treacă pe lângă Soare sub un unghi favorabil poziției în care se află planeta noastră față de cometă, iar cometa să fie la prima trecere pe lângă Soare. Pare complicat și chiar așa este. De aceea nu prea se văd comete strălucitoare.

Eu țin minte cometa Hale-Bopp pe care am văzut-o cu ochiul liber, acum un milion de ani, în 1997. Eram la început în acest domeniu și nu am știu atunci cât de rare sunt cometele strălucitoare, dar tot m-am uitat la ea în fiecare seară, din curtea casei mele. Țin minte și acum tot ritualul care ducea la observarea cometei: marcarea poziției ei pe o hartă a cerului, așteptarea întunericului, identificare constelației în care se afla și observarea cometei.

Știam că aurul e produs în Univers ca urmare a coliziunii steleleor neutronice. De asta e atât de prețios aurul pe Pământ? Știi de vreun „bazar” de aur pe acolo, pe sus?

O să vină o vreme când pe Pământ aerul o să fie mai prețios decât aurul. Sper să nu o prind. Aurul se formează și în urma imploziei stelelor, doar la coliziunea lor. Eu nu am înțeles niciodată de ce oamenilor le place aurul, sau orice metal strălucitor. Orice culoare ar avea, tot un metal este, iar un om este plăcut pentru ce este el, nu pentru ce își agață de gât. Aurul se folosește în medicină, deci devine cu adevărat prețios, și de asta merită investit în mineritul corpurilor cerești. Cât timp aurul este folosit la etalarea bogăției va duce la moartea oamenilor în urma jafurilor. Când este folosit în medicină duce la salvarea vieții lor, deci este o alegere ușor de făcut.

Dacă iau de bun ce scrie pe Wikipedia, luna viitoare se fac 112 ani de când Terra a trecut prin coada cometei Halley. A fost cel mai apropiat contact din istorie dintre Pământ și o cometă?

Cometele au o parte solidă și mai multe gazoase, iar atunci când astronomii calculează cât de aproape trece o cometă față de Pământ se referă la partea solidă, adică la nucleul cometei. Și pentru că deseori părțile gazoase ale cometelor sunt enorme, partea solidă poate fi departe, iar cea gazoasă foarte aproape de Pământ. Asta s-a întâmplat în 1910: nucleul lui Halley a fost departe, iar coada, care avea milioane de km lungime, a fost la Pământ. Ce mai mică distanță la care a trecut un nucleu de cometă de noi a fost de 2,2 milioane de km, pe 1 iulie 1770. Cometa, denumită D/1770 L1 (Lexell), a fost descoperită de Charles Messier, un om cunoscut pasionaților de astronomie. A devenit extrem de strălucitoare și a fost văzută de peste tot de pe Pământ, până când a dispărut din vedere. Dar dacă ne gândim doar la părțile gazoase, putem spune că în fiecare an trecem prin fostele cozi ale multor comete, iar materialul lăsat de ele intră în atmosferă, producând stelele căzătoare. În concluzie: ori de câte ori vezi o stea căzătoare ai trecut prin coada unei comete.

La începutul anului, filmul „Nu priviți în sus (Don’t Look Up)” ne-a împărțit în tabere adverse și, aparent, toți aveam dreptate. Ce spune despre omenire acest film?

Acest film sigur nu spune despre omenire că toți avem dreptate, ci dimpotrivă, că doar specialiștii trebuie ascultați atunci când se discută despre domeniul lor. Totuși, nu mi se pare constructiv să comentăm un film, chiar dacă acesta este ancorat în realitate. Este totuși doar un film artistic. Și mai frumos ar fi ca oamenii să încerce să facă opusul a ceea ce îndeamnă titlul filmului, să se uite la cer și să încerce să îl descifreze. Descifrarea cerului duce la descifrarea Universului, iar perspectiva cosmică pe care o dobândești te ajută să fii mai înțelegător. Dacă ai vrea să înțelegi doar un singur lucru despre Univers, rămâi cu asta: locurile în care putem trăi în Univers sunt extrem de rare, iar Pământul este unul din locurile acestea. Deja ne aflăm unde trebuie, hai să facem în așa fel încât să ne înțelegem și să nu ne dăm foc la planetă.

Cu cine ai ținut în „Războiul stelelor”?

Cu nimeni. Nu prea mi-a plăcut seria aceasta de filme. Nu i-am înțeles niciodată pe soldații răi care păreau să fie niște roboți cu inteligență scăzută. Lupta dintre rău și bine cu soldați răi și proști vs. buni și deștepți este SF până și pentru un film SF.

Care e filmul tău SF favorit și de ce?

„Donnie Darko”, un film despre scindarea Universului în două versiuni. Nu pot să spun de ce îmi place pentru că aș da prea multe informații despre ceea ce se întâmplă în el. Nu recomand nimănui să se uite pentru că vreau să fiu eu singurul din cartier care l-a văzut.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

2 × 3 =