Scriitor, promotor cultural și actor, Sorin Lucaci e un tip remarcabil de activ. Am lucrat cândva împreună, în presă, apoi drumurile ni s-au despărțit. Eu am rămas în media, el a virat-o spre o zonă vastă, care acoperă de la piața de carte la taberele școlare. Pentru că am făcut acest interviu în preajma Zilei Cărții, 23 aprilie, iar Sorin lucrează la o editură, l-am întrebat și cum mai stau românii cu cititul, din perspectiva lui.

Sorin, ești poet, actor și realizator TV. Ai și un proiect despre taberele educaționale și culturale destinate elevilor. Cum se împacă zona culturală și cea educațională cu inerentul pragmatism din comunicare?
În mod normal ar trebui să se împace bine, chiar să aducă un plus de valoare prin prisma experienței, e foarte important pentru un om de comunicare în zona culturii să aibă și proiecte personale pe care să le susțină cu profesionalism și pasiune. În comunicare și în marketing cultural trebuie să ai putere de convingere, mai ales dacă crezi în ceea ce faci, să încerci să-i inspiri pe cei din jur, să creadă în ceea ce faci.

În ce contexte ai aplicat ceea ce ai învățat de la modelele profesionale și culturale cu care ai interacționat?
În diverse contexte profesionale, culturale, spectacole de poezie și muzică, de teatru, evenimente, lansări de carte, proiecte educaționale și culturale și aș putea spune, chiar în viața de zi cu zi.

De ce e piața de carte din Romania atipică?
Pentru că se citește puțin, sau în orice caz, nu atât de mult pe cât și-ar dori editorii de carte, lanțurile de librării independente sau de stat și oamenii care lucrează în industria cărții. Distribuția de carte, de asemenea, este foarte deficitară.

Bun, atunci, cu riscul de a generaliza, de ce nu citesc românii?
Pentru că nu au exercițiul lecturii ca stil de viață, așa cum au vecinii noștri din Vest și cifrele arată acest lucru, lectura nu este promovată decât prin campanii susținute de edituri și librării, instituțiile de stat se implică prea puțin, emisiunile culturale radio sau TV au dispărut sau și-au înjumătățit spațiul de emisie. Copiii trebuie să fie învățați de la o vârstă fragedă cu obiceiul de lectură, aici părinții joacă un rol foarte important.

Cine ar trebui să influenteze gusturile pentru lectură ale românilor, cine ar trebui să le deschidă apetitul pentru citit?
Toată lumea care activează în industria cărții ar trebui să facă acest lucru și nu numai, așa cum spuneam, și instituțiile abilitate, instituțiile de cultură, eforturile ar trebui să fie cumva conjugate.

Literatura spirituală, sapiențială și de evoluție personală e pe un trend ascendent în ultimii 10-12 ani? Cum ți se pare asta?
Este un lucru pozitiv și sănătos pentru evoluția unei societăți si pentru evoluția fiecărui om în parte. De-a lungul celor zece ediții derulate până în prezent, campania de promovare a lecturii „Te așteptăm în librărie”, inițiată de Editura Herald, a pornit de la ideea repoziționării acestui centru cultural – librăria – ca un element activ în viața omului contemporan, încercând să evidențieze rolul librarului ca formator de opinie și mediator cultural între editură și cititor, ceea ce mi se pare un lucru extrem de important. E fundamental să evidențiem importanța lecturii și modul în care cărțile ne pot influența evoluția spirituală, cea personală, prin intermediul ideilor, conceptelor și teoriilor transmise de către cele mai importante personalități ale istoriei, tradițiilor și culturii universale.

Ce pierde un tânăr și, la urma urmei, un om care nu citește?
Lectura și cartea îi pot oferi omului contemporan un prilej de bucurie, de autocunoaștere, de depășire a propriilor limite, de evoluție. Da, cartea te umanizează, îți evidențiază potențialul. Trăiești atâtea experiențe de viață câte cărți citești. Nimic nu se compară cu lectura unei cărți, cu obiceiul de a citi, te dezvolți ca ființă socio-umană, ca ființă spirituală, devii mai înțelept și ajungi să înțelegi sensul adevărat al lucrurilor.

Ce pregătește editura Herald în viitorul apropiat?
„Benedictus Deus” de Meister Eckhart, „Muntele Tăcerii” de Kyriakos Markides, „Virginia Wolf – jurnalul unei scriitoare”, un volum autobiografic, “Masoneria mistică” de J.D. Buck.

Cum e să organizezi evenimente culturale în spații neconvenționale?

Înseamnă să nu te limitezi doar la spațiile clasice, tradiționale, arhicunoscute, cum sunt librăriile, să încerci să faci evenimente și lansări de carte și în săli de teatru, săli de cinema, amfiteatrele universităților, hub-uri culturale.

Ești un tip ocupat, găsești timp și pentru tine?
În timpul liber, cu precădere mă dedic lecturii, apoi ar fi vorba despre un proiect drag mie, deși toate proiectele îmi sunt la fel de dragi, taberele educaționale și culturale pentru elevi Tabere365.ro, apoi piesa de teatru la care repetăm acum, „Bârfe, zvonuri și minciuni” de Neil Simon, în colaborare cu Școala de Teatru Qfeel, emisiunea tv „Oameni și cărți” de la Canal 33 România, un nou volum de poezii, evenimentele culturale, lansările de carte de la Editura Herald.

Sorin, cum te împarți și-n câte bucăți?
Nici eu nu știu exact, ar trebui să învăț să prioritizez activitățile care îmi fac plăcere și să-mi dozez oarecum eforturile, câteodată trag prea mult de mine și organismul transmite semnale. Și, cu siguranță, nefiind singurul cu atât de multe activități, să le zicem cu caracter cultural, educațional, mi-am scris o rețetă. Aceasta e simplă, ceea ce faci, să faci cu plăcere, cu pasiune, entuziasm, dăruire, pe principiul „primești și dai mai departe”, lași informația să curgă și către alții. Am marele noroc, avantaj, că și la job, la editura Herald, fac ceea ce îmi place și mă reprezintă, prin intermediul evenimentelor culturale, și anume, promovarea lecturii și a titlurilor din domeniul dezvoltării și evoluției personale, spiritualitate și tradiții, psihologie, filosofie, mindfulness, dintotdeauna domenii de interes pentru mine.

De ce dispar sau își reduc considerabil spațiul de difuzare emisiunile radio și TV?
Emisiunile de cultură nu fac și nu au făcut niciodată un rating atât de mare, comparabil cu emisiunile de divertisment sau talk-show-urile politice, sau, de ce nu, cu talk-show-urile de scandal, astea atrag foarte mult. Multe emisiuni culturale de radio si mai ales TV au dispărut sau și-au redus spațiul de emisie pentru că nu aduc publicitate. Sau, în cel mai fericit caz, se autofinanțează, și asta e destul de dificil pentru un realizator.

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

seventeen − 16 =