E noua stea a literaturii române, un autor la modă cu „Cimitirul“ său, carte care a făcut o frumoasă carieră underground până să intre între coperți: am auzit destule cunoștințe entuziasmate, citindu-l mult înainte de vâlvă și, mă feresc rar de cuvinte mari, de consacrarea pe care ți-o dă mainstream-ul. „Am scris o carte despre homosexuali. Eu sunt împăcat cu mine. Am avut şi cititori homosexuali, dar şi heterosexuali. E o carte pentru toată lumea“, declara recent autorul, în studioul Adevărul Live. Bloggerul însuși e împăcat că vi-l recomandă pe tânărul autor, chiar fără să fi apucat să-l citească (n-am avut timp, e bine? Ce era să fac, să-i scot omului răspunsul în care mă face de râs?!), ba îl și proclamă, fără să clipească, Om fain.
De ce te temi cel mai tare?
Dacă ai fi citit cartea, ai fi știut! De sărăcie. De accidente care mă pot lăsa defect fizic.
Care e prima ta amintire?
Aveam trei ani. Locuiam la bunicii din partea mamei. Ei m-au crescut. Îi consideram părinți până într-o zi, când a venit tata și m-a încălțat ca să mă ia acasă. M-a așezat pe o ladă cu capac (lacră se numea) care era plină cu mălai. Bunicii mă țineau mai mult desculț și a fost o situație destul de incomodă. Nici nu prea înțelegeam cine era tata și mă cam deranjau pantofii. Asta e prima amintire plauzibilă din punctul meu de vedere. Mai am una care e cam imposibilă, pentru că e din cărucior. Nu știu de unde o am în cap. Era cărucior din ăla în care pruncul stă pe spate, culcat gen. Și am senzația că eu, stând așa pe spate, încercam să ating abțipildurile cu Mihaela care erau lipite în interior. Căruciorul era roșu.
Pe cine admiri cel mai mult și de ce?
Sunt extrem de egocentric și excesiv de autosuficient. Îmi e destul de greu să admir pe cineva. Admir oamenii frumoși pentru că mi se pare că îmi lipsește calitatea asta. În schimb, îmi e foarte ușor să invidiez pe cineva. O invidiez, dacă vrei un exemplu concret, pe Rihanna care are 25 de ani și a reușit să vândă 150 de milioane de copii ale albumelor ei.
Ce-ți place la înfățișarea ta?
Dacă vorbim despre față, cred că gura, dar nu mă omor după ea. Nu îmi plac deloc ochii. Sunt foarte căzuți. Dacă vorbim de tot corpul, picioarele. Pe ele le întrețin. Alerg aproape zilnic 8 kilometri.
Care e cel mai prețios lucru pe care îl deții?
Material vorbind, laptopul. MacBook Pro de 15 inchi. Spiritual, simțul umorului și câinele, un șorecar, Geta.
Cine ar juca rolul tău într-un film?
Frateee, întrebarea asta mă macină la cap! E o întrebare al dracului de grea. Am sindromul Salinger. Nu că aș compara „Cimitirul“ cu „De veghe…“. Dar aș vrea! „De veghe în lanul de secară“ nu s-a ecranizat până acum pentru că Salinger oscila între două stări. Ori nu-i plăcea niciun actor, ori voia să-l joace chiar el pe Holden Caulfield. M-am gândit mult cine aș vrea să-l joace pe Adrian Green (adică pe mine!!!) din „Cimitirul“ și n-am ajuns la nicio concluzie. Un răspuns relativ sincer ar fi: Edward Norton la 30 de ani. Ceea ce este imposibil. Dacă ar putea să mă joace o femeie ar fi Julianna Margulies sau Helen Hunt. Și ele când aveau tot 30 de ani.
Ce-ți reproșezi cel mai des?
Deși am perioade nejustificat de lungi în care mă consider impecabil, am și momente în care conștientizez că sunt leneș și prost. Leneș în sensul de leneș, prost în sensul că nu gândesc înainte de a acționa. Mi se întâmplă des să mă enervez de la tot felul de rahaturi pentru că nu stau să mă gândesc o secundă la situațiile respective. Dacă aș face asta aș înțelege că nimicurile pot fi trecute cu vederea. Am tendința de a face din țânțar armăsar.
Ce ai fi făcut la fel de bine profesional, dacă n-ai fi ales actuala carieră?
N-am nicio carieră. Sunt șomer în UK. Înainte de asta eram producător executiv la România TV. Cred că aș putea fi un Chef bun. Chiar foarte bun. Îmi place mâncarea și îmi place să gătesc.
Cum ți se spunea când erai mic?
Pandișpan. De la Teleșpan. Ceea ce e mișto e că lumea care nu mă cunoaște consideră că Teleșpan e o poreclă.
Care e cea mai mare realizare a ta?
Am scris o carte care place. O carte care e, teoretic, despre suferință și la care lumea râde de face pe ea. Cea mai mai realizare, general vorbind, e că mi-am păstrat simțul umorului.
Care e cel mai frumos lucru care s-a spus despre tine vreodată?
Că fac sex senzațional.
Cum ai dori să-și amintească posteritatea de tine?
Ca de un om care a murit fericit și mulțumit.
– Adrian Teleșpan e fost producător TV, a studiat jurnalismul, dreptul și actoria, pentru ca acum să fie șomer în Regatul Unit și în vogă la noi.
[…] (vorba vine) a produs emisiunea Schimb de Mame. Se vede, asta se vede clar din cum e cartea. Alt interviu, mai puțin jenant de data asta. Pagina de FB. Evident, nu i-am dat like, au făcut-o alții, […]
Multumesc pentru aprecierea „alt interviu, mai putin jenant”. Doar ca nu e un interviu, ci un banal chestionar. Interviul este atunci cand…of…
Interesant chestionarul. Bravo.