Bucureștiul fotografiat de Octav Drăgan

În instantaneele surprinse de Octav Drăgan, Bucureștiul nu e nici mai frecventabil, nici mai locuibil decât e în realitate. Pândar nocturn al ambuteiajului, al acoperișului și al podului – ca să menționez doar câteva dintre laitmotivele fotografice ale artistului –, Octav Drăgan izbutește să surprindă acea clipă de grație menită să împace bucureșteanul cu orașul care-l înghesuie și-l sufocă.

Capitala fotografiată de Octav Drăgan are măreția și frumusețea dezvăluite abia la a doua sau a treia căutătură – e drept însă că te poți uita ani de-a rândul fără să observi ce surprinde obiectivul acestui fotograf care se cațără și se strecoară aidoma unui lunetist, doar că el nu-și execută „victima”, ci îi conferă o viață lungă cât evul digital.

Camarad pe care te poți bizui, Octav mi-a fost agreabil companion în anii în care salahoream împreună în presa tipărită cu plumb și zinc. Ne-am revăzut după o veșnicie, i-am descoperit pasiunea – devenită, între timp, și modus vivendi – pentru fotografie, astfel încât l-am rugat să îmi trimită câteva exemple (i-am cerut o selecție de cadre cu orașul, realizate seara sau noaptea, mă pasionează lumina specială de după crepuscul).

Vă invit să admirați 11 felii de realitate bucureșteană semnate de Octav Drăgan (incluzând-o pe cea din deschiderea articolului). Deopotrivă, să-l căutați pe Facebook. Iar la final, îl puteți cunoaște mai bine parcurgându-i răspunsurile la cele 12 întrebări esențiale din chestionarul cu care v-am obișnuit.

Octav Drăgan: „Îmi place că sunt înalt”

De ce te temi cel mai tare?

Cel mai tare ma tem de oamenii proști și răi.

Care e prima ta amintire?

Prima zi de școală (15 septembrie 1978).

Pe cine admiri cel mai mult și de ce?

Pe mama. Era un înger.

Ce-ți place la înfățișarea ta?

Sunt înalt.

Care e cel mai prețios lucru pe care îl deții?

Viața.

Cine ar juca rolul tău într-un film?

Cred că nimeni.

Ce-ți reproșezi cel mai des?

Neatenția pe care o am când îmi aleg prietenii.

Ce ai fi făcut la fel de bine profesional, dacă n-ai fi ales actuala carieră?

Istorie.

Cum ți se spunea când erai mic?

Tavi.

Care e cea mai mare realizare a ta?

Sper că înțeleg fotografia.

Care e cel mai frumos lucru care s-a spus despre tine vreodată?

Că am oareșce talent.

Cum ai dori să-și amintească posteritatea de tine?

Ca de un om care a fost îndrăgostit de fotografie.

– Mă găsiți și pe pagina de Facebook a blogului.