SATIRE. Incredibilele feste ale unor vocale
Indeobste plictisitoare, lucrarile Congresului Fonetic International, desfasurat in acel an de Bucuresti, luara o turnura pe care nimeni n-o putuse anticipa. Hodoronc-tronc, ordinea de zi se schimba ca prin farmec inca de la deschidere....
Am dat mâna cu el: Falemi, fotbalistul meloman
Fix la ora 15.59, pe 14 august, într-un București lichefiat de caniculă, echipa publicației de identitate masculină „FHM“ intră în „Smart’s“, pub-ul dinamovistului (eu îl consider stelist, dar nu poți combate subiectivismul suporterului) Ionel...
La început a fost conținutul
Textele tale sunt prea lungi, mi se reproșează. Bine, zic, dar scriu pe blog, până la urmă, cât iese, iese, n-o să aștern patul lui Procust, ca să bat recorduri de optimizare, indexare și...
Cum m-am suit pe dulap. Și ce ușor m-am dat jos
În neașteptat de torida după-amiază a zilei de 5 iunie 2009, în redacția unei reviste dintr-o corporație străină cu sediul din România în Pipera, o fată și-a întrebat o colegă: „Și, ce mai știi...
TELETEXT. Cupletiști triști la Teatrul de Revistă
Excepționalul - unicul – merit al Teatrului de Revistă e că mai există. În această tranziție spre nimic, într-un context în care prostul gust și amatorismul au invadat scena, iar mainstream-ul umorului popular e...
Cel mai bun articol de pe net – 2!
Mda, bun reper moral mai sunt si eu ăsta, fiu de securist care i-a slujit pe Ceauşescu şi Iliescu. Preceptele lui Cartianu sau Dumitru Graur când ni le oferiţi?
Sunt unul dintre acei sefi care...
Mai cu viata, despre necrologurile de presa
Nu stiu niciun student la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii. Dar, daca as cunoaste vreunul, as fi curios in ce masura e dispus sa faca, in paralel cu scoala, si practica adevarata. Nu...
Prietenii mei imaginari din televizor
La noi, privitul inapoi cu simpatie e sport de masa. Iar „decreteii“ sunt rasfatatii valurilor artificiale care intretin nostalgia din spatiul public romanesc. Dorinta de a retrai, insa in conditiile de acum, vremurile de...
Omul care isi scria singur comentariile
In vremea Internetului, nimic nu mai era ca odinioara: peste imperfecta omenire offline se pogorase era democratiei totale, accesibila oricui si gratuita. Oricine avea o pagina si, mai ales, oricine putea sa comenteze orice...
Interviu
