Inflația de site-uri de știri și ce se acunde în spatele lor reprezintă subiectul principal al ediției de azi a jurnalului unui ziarit fără jurnal. Autorul își rezervă dreptul de a aprecia distribuirile articolului de mai jos.
Noii cățelandri de pază ai societății
Apar, aproape peste noapte, tot mai multe surse de informații. Nu vă bucurați însă! Micile site-uri http://www.comisarul.ro/ http://bn24.ro/ http://stiripesurse.ro/ http://psnews.ro/ http://www.obiectiv.info/ http://www.bitpress.ro seamănă izbitor cu unele mai versate http://www.dcnews.ro/ http://www.corectnews.com/ http://inpolitics.ro/ http://www.ziaristionline.ro/ și acoperă aceleași necesități. Ale unor dulăi bătrâni de presă de a părea camuflați în cățelandri digitali, ale unor politicieni de avea propriile oglinzi, dar și goarne împotriva inamicilor, ale firmelor de consultanță politică majore sau obscure, care au diversificat paleta de servicii pentru clienți. Evident, nu contează partidul, oricum sunt aceiași la putere în România, se mai schimbă doar denumirile coalițiilor din când în când, iar vajnicii consultanți politici care fac treaba murdară pentru granguri sunt băieți versatili, n-au grețuri de loialitate.
Ce scrie pe aceste site-uri? În principal, genul de informații cu care făbricuțele de conținut tradiționale nu s-ar mânji: știri neverificate și neverificabile, calomnii, manipulări, pseudo-dezvăluiri, șantaje deghizate în arătatul pisicii etc. Tot acest borhot de presă devine însă extrem de util, întrucât poate fi citat apoi de politicieni în dezbateri, de ziariști naivi, înceți la minte și la tastatură, care preiau cu furculița știrile gudurându-se că au fost primii care le-au cules etc.
Oho, cum se mai fuma în urmă cu 15 ani acest mod de a prelua informații! În presă, îl numeam „schimb de experiență” și se derula așa: jurnaliștii români acreditați, bunăoară, la Europenele de fotbal „vărsau” știri – veritabile, verificate! – din culisele echipei naționale colegilor de la ziarele străine, aceștia le publicau, iar apoi erau preluate în țară cu mirarea ipocrită „ia uite ce scriu ăștia!”. Era un subterfugiu nu tocmai etic, dar menit să servească interesul public.
Noii agenți de influență de la aceste clone digitale de presă n-au însă scrupule și nu servesc interesul legitim al publicului larg, ci pe cel al patronilor și al clienților. Un fenomen aparent lăudabil, diversificarea peisajului media, e umbrit de rapacitatea unor producători de conținut înșelător, care agață destui căutători onești de mijloace alternative de informație, rătăciți prin hățișul on-line.
E deja o tendință – așa cum televiziunile generaliste și-au făcut, una după alta, câte un tabloid on-line (ca să își poată promova vedetele într-un mod care are cârlig la publicul mare), așa au făcut și politicienii, și lupii de presă costumați în mioare.
Până la urmă, nici scrierea neîngrijită, nici titrarea bombastică, nici lipsa unor principii elementare, cum ar fi să soliciți punctul de vedere al celui acuzat și să nu publici nimic până nu-l obții, nici antibăsismul ancronic al site-urilor ce imită ticălos felul de a face presă, nici măca maniheismul demn de obsedantul deceniu (cine nu e cu noi…) n-ar fi un capăt de țară. Ci faptul că dezinformează în loc să informeze. Exact pentru asta au fost făcute.
Restul, să zicem așa, e on-line. Adică aceste cooperative producătoare de conținut partizan și-au făcut bannere, care apar acum pe site-urile unor publicații consacrate, în virtutea cross-promo-urilor absurde ce au transformat totul într-un melanj de știri cumva relevante și cele țipătoare.
Până în 1989, toată presa era de partid, dar nu oricine ajungea acolo. Trei decenii mai târziu, oricine poate lucra în presa on-line de partid. Și e o coadă a mercenarilor la făcut presă lozincardă, sforăitoare, partinică și imorală – ceva de speriat. Dacă ar putea vedea ce se petrece azi, comuniștii s-ar răsuci în morminte, de ciudă că n-au apucat să trăiască în vremea Internetului, când lumea se înregimentează benevol și e plătită sub nivelul cotizației de pe timpuri ca să facă agitație.
Dați câte un link, să ajungă la toată lumea!
Tabloidele astea nici când moare site-ul serialepenet.ro n-o scriu pe șleau!
Când SRI ia notițe de la hackeri
Cum a ajuns Internetul la picioarele unei focoase prezentatoare a buletinului meteo
Captură YouTube
Interviuri ca la carte: Freida Pinto, în „The Talks”
O educativă istorie animată a transportului, marca „The Atlantic”
