O bufonadă cu dansActori la Teatrul Național

Stagiunea Teatrului Național București e, de aseară, mai bogată cu un spectacol: „Folia, Shakespeare & co” de Gigi Căciuleanu.

Facil, dar eronat de încadrat în genul de spectacole cu dans contemporan, „Folia” lui Căciuleanu, bazată pe o lectură liberă din scrierile lui Shakespeare, e, înainte de toate, entertainment pur. DansActorii Teatrului Național, așa cum îi numește Gigi Căciuleanu pe colaboratorii săi din această bufonadă, izbutesc un performance special, cu condiția să nu-l iei foarte tare în serios și nici să nu-ți fi propus să înțelegi mare lucru din desfășurarea sa.

Dar ce e de înțeles, bunăoară, dintr-un vis? Întrucât cel mai însemnat dansator român al tuturor timpurilor e, mai cu seamă, un cititor al visului. Un cititor pasionat, iar nu un ghicitor. Căci Căciuleanu ia oniricul ca atare, fără să-l decripteze, și-l pune pur și simplu în scenă. Din vis vin rostirea fără noimă, joaca de-a oglindirile, dansul cu un accesoriu ce seamănă cu o doagă de butoi – sau e piciorul unui balansoar uriaș?

Așa cum mărturisește Căciuleanu după ce i-a recitit piesele lui William Shakespeare, dintre rânduri se degajă „savante bufonerii, piruete ale spiritului, clovnerii ale inteligenței”. Între aceste atribute a strecurat regizorului cheia „Foliei” sale, probabil, spectacolul de cel mai mare angajament fizic al repertoriului curent.

Ca protagonist al show-ului, Lari Georgescu – abia aștept să-l văd și diseară, în „L’om DaDa” – are o prestație care e cel mai ușor de memorat și cel mai greu de uitat, incluzând aici solilocviile absurde, în timp ce actorul, cântărețul și dansatorul Adrian Nour aduce o nouă probă a multiplelor sale veleități – variațiunile sale și ale lui Paul Ilea pastișează pertinent sonoritățile asociate Evului Mediu târziu.

O mențiune specială i se cuvine Leliei Marcu. Aceasta îl secondează cu brio pe regizor, imaginând coregrafii în spiritul și litera bufonadei zugrăvită-n tușe groase de Gigi Căciuleanu pe o scenă minimalistă – dar parcă Peter Brook a pus altfel „Visul unei nopți de vară”?

Bufonada cu dansActori de la TNB trebuie văzută de un public dotat cu simțul umorului, cu îngăduință față de țicneli și pregătit să identifice crâmpeie din Shakespeare în interpretarea regizorală a lui Gigi Căciuleanu, care a aflat de la marele bard că „în oglinzile deformante nebunii devin înțelepți, iar înțelepții nu-și mai dau seama cât de smintiți sunt”.

„Folia, Shakespeare & co” e un foc de artificii scenice care ține puțin, spre deosebire de arderea artistică a lui Gigi Căciuleanu. Făclia adusă pe scena românească de acest apologet al corpului uman în mișcare și al spiritului ce nu lâncezește e menită să țină cât arta și chiar mai mult.

– Mă găsiți și pe Facebook horiaghibutiu.ro.