Ce debut pentru Stagiunea Internațională de Teatru 2025 de la ARCUB! Pe 4 și 5 aprilie, Sala Mare a Hanului Gabroveni a găzduit câte o reprezentație a spectacolului „Reminiscencia” de și cu Malicho Vaca Valenzuela, un băiat cu un laptop și cu un ecran mare în spate. Cu proiecții video, inserturi muzicale și imagini de pe Google Earth, artistul cartografiază trecutul și prezentul, introducându-ne în universul latino din cea mai lungă și mai îngustă țară din lume. La București, precum în capitala teatrală Avignon, reprezentațiile au constituit un eveniment – a fost plin la ARCUB, ca în seara de sâmbătă în care am văzut eu spectacolul (o prezență discretă, dar remarcată, printre spectatori: marea actriță de teatru Maia Morgenstern).
Să ne amintim. Înainte de a fi un soft prin care ne întâlnim virtual cu toții – și ne punem ca fundal o bibliotecă, așa cum constată Malicho, amuzându-se cu blândețe pe seama dorinței universale a oamenilor de a părea citiți offline într-un ev online – „zoom” era o mișcare prin care măream rapid o imagine pe calculator, pentru a-i observa toate detaliile. Asta face Malicho Vaca Valenzuela: un „zoom” tandru și complex pe rămășițele vieții simple din Santiago de Chile, rezultând un eseu audio-vizual plin de poezie. Artistul mărturisește că „tandrețea este un element crucial în munca mea”. Ridicată la rang de crez și de expresie artistică, această afecțiune plină de gingășie conferă performance-urilor sale acel element diferențiator de artele scenice contemporane, care confruntă realitatea dură a vieții în loc s-o abordeze cu empatie.
„Piesa constă în 86 de întrebări, nu căutând răspunsuri, ci invitând la reflecție asupra călătoriei mele artistice”, mărturisește Malicho. Și plecăm împreună cu el în această introspecție minunată. Cântăm împreună cu el și cu bunicii lui piesa „Sin Ti” a trio-ului Los Panchos, cel mai faimos terțet de bolero din toate timpurile.
Se spune că mulți artiști internaționali au încercat să interpreteze „Sin Ti” precum Los Panchos, dar nu le-a ieșit. Sigur, e foarte greu de reprodus căldura muzicală bazată pe vocea măiastră a portoricanului Hernando Avilés (Herminio Avilés Negrón, pe numele său real), pe delicata orchestrare a celui de-al doilea vocalist, compozitorul și aranjorul mexican José de Jesús „Chucho” Navarro Moreno și pe sunetul latino inconfundabil al corzilor chitarei requinto, ciupite de celălalt mexican din trio, Alfredo „Güero” Gil (Alfredo Bojalil Gil), compozitor și chitarist principal.
Din pat, vârstnica bunică a lui Malicho, suferind de o nemiloasă afecțiune a memoriei, izbutește cumva să cânte la fel de frumos precum Los Panchos. E o reminiscență din viața altcuiva care m-a urmărit tot drumul spre casă, după ropotele de aplauze din sala Hanului Gabroveni. Știam, dar uitasem și îi mulțumesc lui Malicho Vaca Valenzuela că a montat „Reminiscencia” la ARCUB: mi-a amintit că bunicile au cea mai bună voce.
