Tot ce s-a stricat se cârpește la loc: la ruptură, cusătură; la saramură, udătură – zice bufonul din „A douăsprezecea noapte”. La 417 ani de la premiera comediei lui William Shakespeare, spusele bufonului încă sunt valabile: am rămas în București în aceste zile, dar nu regret o iotă că mi-aș fi stricat mini-vacanța rămânând în orașul golit, fiindcă mă dreg cu spectacolele lui William Shakespeare. Fest(in) pe Bulevard găzduiește spectacole de pe cinci continente, prezente în cadrul Festivalul Internațional Shakespeare – Planeta Shakespeare, astfel încât până duminică, 6 mai, pot fi văzute la Nottara piese ale dramaturgului meu favorit.
Aseară am văzut „A douăsprezecea noapte”, pusă în scenă de Flute Theatre din Stratford-upon-Avon, comitatul Warwickshire, locul de baștină al lui Shakespeare, iar de pe acum freamăt de nerăbdare pentru că diseară voi merge la „Romeo și Julieta”, producție a companiei sud-coreene MoKwa Repertory Company. Mâine, de la 19.30, e pus în scenă un „Macbeth” sud-african, joi de la 19.30 e un „Henric al V-lea” australian, iar duminica viitoare, țineți-vă bine, de la ora 19.00, puteți vedea „Othello remix”, un spectacol american de hip-hop, prezentat de Q Brothers şi Chicago Shakespeare Theater.
„A douăsprezecea noapte”, regizată și adaptată de Kelly Hunter, pe muzica lui Tom Chapman (interpretată acustic la varii instrumente de toți membrii distribuției), e o montare vivace a unei comedii de situații închipuită parcă de un bufon. Într-adevăr, în vremea lui Shakespeare, a douăsprezecea noapte, de Bobotează, încununa zile de praznic cu una având ca maestru de ceremonii starostele nebunilor, așa că nu-i de mirare că femeile se costumau în bărbați, servitorii se visau nobili, iar cuplurile se făceau după principiul unde dai și unde crapă.

Secvență de la repetițiile reprezentației de aseară de la Teatrul Nottara, „A douăsprezecea noapte”. Foto: contul de Twitter @Flute Theatre

Desculți, fără să părăsească o clipă scena de-a lungul reprezentației de aseară (premiera a avut loc anul trecut), actorii trupei Flute Theatre au fost aclamați îndelung de publicul de la Nottara – printre spectatori, și Ion Caramitru, directorul TNB, curios să urmărească un Shakespeare chiar în graiul bardului. Le-au meritat cu prisosință, am prețuit nespus explozia de energie a unei trupe itinerante, care s-a specializat în spectacole având drept scop incluziunea socială (pun în scenă, bunăoară, piese pentru cei care nu au acces îndeobște la teatru, cum ar fi copiii care suferă de autism și familiile acestora).
Trupa originară din orașul lui Shakespeare are o perspectivă inedită asupra operei lui Big Will: comedia se naște din tragedie. Socotind că „Hamlet” și „A douăsprezecea noapte” au fost scrise de Shakespeare în același an, membrii trupei Flute Theatre încep „The Tweflth Night” ca pe o continuare a piesei „Hamlet”, precedenta lor montare: după ce stafia Ofeliei care îl bântuie pe Laertes încheie tragedia Prințului din Danemarca, la începutul acestui spectacol o vedem pe Viola scăpată din valuri. „Înecata Ofelia devine salvata Viola. Salvată de muzică și de dragoste”, ne tălmăcesc cei de la Flute Theatre opera marelui Shakespeare. Pe scurt, o încântare.

– Mă găsiți și pe pagina de Facebook horiaghibutiu.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

three × five =